the Lord is my Shepherd

Psalmul 23:1

De la basm la credință

CeFără învierea din morți a lui Isus Cristos totul este zadarnic predică ai vrea să auzi la slujba de Înviere? Sau ori de câte ori vine vorba de subiectul învierii Domnului? Este demn de observat faptul că tipul mesajului depinde de starea ascultătorilor și de nevoile lor, dar nu diferă mult față de predicile din Ziua Învierii. Iar mesajul își atinge scopul numai în cazul celor care caută sincer Adevărul.

De la basm/necredință la credință drumul trece printr-o stare definită drept „uimire”, „mirare”, sau „nu știau ce să creadă” (Luca 24:4, 12, 22-24, 41). Este o stare în care zidurile necredinței sunt atât de zdruncinate încât nu mai ești sigur de nimic, te afli într-o confuzie spirituală, un fel de agnosticism. Ce observăm este că într-un fel se predică celor necredincioși/ateilor, altfel celor uimiți/mirați/agnosticilor și altfel celor ce au credință/credincioșilor autentici.

A. Pentru necredincioși/atei mesajul este format din dovezi și argumente. Petru a crezut că cele spuse de femei erau basme și s-a dus să vadă mormântul gol (Luca 24:12), ucenicilor li se arată semnele cuielor (Luca 24:39), iar Toma a vrut să vadă cu ochii lui și să verifice personal. Dovezile și argumentele nu au generat credință, ci au dărâmat zidurile necredinței. Într-un fel asemănător proceda și Pavel când spune că pentru a vesti Evanghelia prima dată trebuie ca izvodirile minții să fie răsturnate (2 Cor. 10:5).

Dovezile învierii nu trebuie inventate. Ele există și vorbesc despre un eveniment real, istoric, autentic. Este vorba de cunoașterea istoriei și de proclamarea ei. Care sunt aceste dovezi?

1. Mormântul gol. Singurul lider al cărui mormânt este gol este numai Isus Cristos. Și acest mormânt este gol pentru că Isus a înviat din morți!

2. Hainele mortuare. Mormântul a fost gol, dar de fapt nu a fost gol. În el nu se mai afla trupul mortului, dar hainele mortuare existau acolo. Dacă ar fi vrut cineva să fure trupul, îl fura cu tot cu haine. Nu avea timp să scoată trupul mort și înțepenit din niște fâșii de pânză ce se transformaseră într-un fel de sarcofag datorită substanțelor folosite la îmbălsămare.

3. Piatra azvârlită. Piatra mortuară cântărea 1-1.5 tone. Nu se putea muta decât foarte greu de câțiva bărbați puternici. Femeile chiar se întrebau în drum spre mormânt: „cine ne va da la o parte piatra?”. Acum Scriptura spune că piatra nu a fost împinsă puțin într-o parte, ci a fost azvârlită de pe mormânt. Cine putea să facă așa ceva? Numai îngerul. Azvârlirea pietrei a făcut imposibilă punerea ei înapoi. Mormântul e gol și toată lumea trebuie să știe asta.

4. Minciuna soldaților care au păzit mormântul sigilat. Dacă ceea ce au spus soldații romani este adevărat, atunci ei trebuiau să fie executați (vezi Fapte 12:19). Mai mult, cum se poate ca niște ucenici fricoși să vină să azvârle piatra de pe mormânt, să fure trupul lui Isus lăsând acolo hainele mortuare, iar soldații să nu-și dea seama? Ei nu erau amatori, ci profesioniști. Iar în Iudeea, din cauza deselor probleme, erau locate trupele de elită ale armatei romane. Minciuna soldaților este minciună. Ei nu au fost executați din cauza adevărului întâmplat pe care-l știau cu toții (soldați, preoți, Pilat).

5. Martorii oculari. Isus Cristos cel înviat S-a arătat în cele 40 de zile după înviere de multe ori ucenicilor, la un moment dat la peste 500 de o dată. A spune că au fost închipuiri, sau halucinații e prea de tot. Toma pune mâna și verifică totul. Ceilalți L-au văzut, L-au pipăit (1 Ioan 1:1-3), L-au văzut mâncând (Luca 24:42), au stat de vorbă cu El.

6. Curajul ucenicilor la Rusalii. Este uimitor cum Petru care s-a lepădat de Isus Cristos de 3 ori are un curaj extraordinar în ziua de Rusalii și la predica lui despre învierea lui Isus Cristos (Fapte 2:32) se pocăiesc 3000 de oameni. Nimeni din mulțime, sau vreun preot nu i-a reproșat că a furat trupul lui Isus. Nimeni nu l-a făcut mincinos. Nimeni nu i-a cerut să spună ce a făcut cu trupul lui Isus. Nu numai la Rusalii, ci și când ajunge în fața Sinedriului nici un preot nu se îndoiește de învierea lui Isus Cristos din morți (Fapte 4:15-22).

7. Drumul Damascului. Poate cea mai impresionantă întâlnire cu Cristos cel înviat este a lui Saul în drum spre Damasc pentru a persecuta pe creștini (Fapte 9:3-6). Transformarea dramatică a lui Saul dintr-un prigonitor al Bisericii într-un proclamator al adevărului este unică în istoria omenirii. Cauza? Isus cel înviat i S-a descoperit pentru că Saul era un căutător sincer al Adevărului chiar dacă lucra din neștiință în necredință (1 Tim. 1:13).

8. Miliardele de vieți schimbate de-a lungul istoriei. Realitate care continuă și în zilele noastre.

Aceste argumente sunt solide, bazate pe evenimente istorice reale, dovedite atât prin mărturii biblice cât și extra biblice.

B. Pentru cei ce nu știu ce să creadă/agnostici în ziua învierii li s-a explicat Scriptura (Luca 24:27, 44) și li s-au deschis ochii/mintea (Luca 24:31, 45). Expunerea la mesajul Scripturii are putere și generează echilibru, oferă lumină, vindecă îndoiala. Fuga de Scripturi și de mesajul ei este lașitate și autoînșelare. Scriptura este scrisoarea lui Dumnezeu pentru noi oamenii de care avem nevoie pentru a ne elibera de confuzia spirituală.

Însă explicarea Scripturilor nu a fost suficientă. Nici pentru femeile de la mormânt, nici pentru cei 2 ucenici în drum spre Emaus, nici pentru ceilalți adunați laolaltă. Ceea ce declanșează credința este intervenția divină. Că e vorba de îngeri, sau de Cristos cel înviat, numai în urma acțiunii divine se naște credința. Pavel spune la fel în Efes. 2:8 despre credința care este darul lui Dumnezeu.

Așadar, credința nu este numai rezultatul dovezilor/argumentului sau a proclamării Scripturilor divine; pentru declanșarea ei e nevoie de intervenție divină. Asta prinde bine la smerenia predicatorului/preotului/pastorului. Prinde bine și ascultătorului pentru că intervenția divină este condiționată de căutarea sinceră a Adevărului.

C. Pentru credincioși mesajul învierii trimite către trăirea Scripturilor și implicarea în misiunea creștină. Ceea ce ați văzut, auzit, trăit, experimentat – duceți-vă și spuneți și altora. Nu fiți egoiști, fiți altruiști. Credința ta împărtășește-o și altora. Au nevoie de ea! De o credință autentică, nu una deformată. Fiecare creștin este chemat să fie un misionar care duce mai departe ceea ce a aflat și a experimentat în viața lui.

Cum ar fi arătat lumea noastră dacă marile descoperiri ar fi fost ținute secrete? Motorul cu ardere internă, electricitatea, internetul etc. ne fac viața mai ușoară și mai frumoasă. Iar o locuință fără curent electric este de plâns – nu se poate să rămână așa! La fel este și cu învierea lui Isus Cristos. Nu se poate să o ții numai pentru tine! Spune și altora! Evanghelia nu s-a răspândit pentru că a existat un guvern responsabil cu asta, ci pentru că fiecare creștin care a realizat valoarea creștinismului autentic a decis să facă ceva.

Credința autentică (că despre ea vorbim) este ancorată în existența + viața + învățătura lui Isus Cristos. (1) Să crezi ca Isus Cristos a fost o persoană reală, istorică, autentică. (2) Că tot ce spun Evangheliile despre El este adevărat – S-a născut din fecioara Maria, a crescut la Nazaret, Și-a început lucrarea misionară la 30 de ani, a avut 12 ucenici, a făcut minuni și semne, a murit pe cruce în locul nostru, a înviat a treia zi, S-a înălțat la ceruri. (3) Tot ceea ce El ne-a învățat este adevărat și demn de împlinit și trăit. Iar învățăturile Lui se află pe paginile Scripturilor.

Toate acestea 3: existența + viața + învățătura trebuie luate „la pachet”. Nu se poate una fără cealaltă. Nu ai o credință autentică dacă negi una din ele, sau susții numai parțial cele spuse de Evanghelii. Credința adevărată se bazează pe Scripturi, pentru că ele sunt de inspirație divină.

În final, ce predică vrei să auzi de Paște? Predica este ajustată stării și nevoilor ascultătorilor. Unui ateu i se aduc argumente și dovezi pentru a i se clătina zidul necredinței. Agnosticului i se proclamă adevărul Scripturilor pentru a-l conduce către Adevăr. Dacă este sincer în căutarea lui, atunci Domnul îi va da credință. Celui cu credință autentică mesajul învierii este unul misionar. De ce ai păstra numai pentru tine această descoperire? Este un adevăr care a adus mântuire și încă are putere. Este un adevăr autentic care poate schimba atât istoria cât și eternitatea celui care-l crede. De ce l-aș păstra numai pentru mine?

Adaugă un comentariu

Postări

  • 2022 (12)
  • 2021 (31)
  • 2020 (27)
  • 2018 (3)
  • 2017 (1)
  • 2016 (5)
  • 2015 (4)
  • 2014 (1)
  • 2013 (7)
  • 2012 (10)
  • 2011 (12)
  • 2010 (16)

Categorii

  • Fără categorie (0)
  • Meditații biblice (35)
  • Biblia (79)
  • Etică creștină (29)
  • Misterioasele căi ale Domnului (32)
  • Misiune creștină (6)
  • Când Cristos va reveni (2)
  • Software (1)
  • Apologetică (8)
  • Cursuri (4)
  • Gândul de duminică (11)
  • Sărbători creștine (12)
  • 21 zile de post și rugăciune (32)