Erau în Arabia doi prieteni. În fiecare seară ei şedeau lângă vatră pe nişte scăunele mici cu trei picioare şi stăteau de vorbă. S-a întâmplat însă ca unul dintre ei să ajungă şeic. S-a mutat, aşadar, într-un palat de piatră şi a şezut pe un scaun înalt din sidef.

După un timp a venit şi vechiul lui prieten, plin de bucurie, bucuros nevoie mare, să îl felicite - însă şeicul îngâmfat nu l-a primit îndată, ci l-a lăsat să aştepte la poartă mai multe zile. În cele din urmă, a poruncit să fie adus. Prietenul cel umil intră, iar şeicul se întinse cu şi mai multă trufie în scaunul din sidef. Prietenul pricepu dintr-o dată totul, şi a început dinadins să dea roată cu privirea ca şi cum nu l-ar fi văzut pe şeic. Şeicul îi tăie vorba mânios şi-l întrebă ce caută cu privirea.

Domnul Isus Cristos S-a născut pentru a fi primit.

„A venit la ai Săi și ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu, născuți nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” (Ev. Ioan 1:11-13)

Fie ca prezența Mântuitorului Isus în viața ta să îți aducă bucurie, pace și împliniri din plin!

Ce măreţ, ce sfânt e gândul, să îngropi al tău trecut,
Oamenilor să fii sincer, iar lui Dumnezeu plăcut.

A însufleţit de veacuri, pacea sfântă, mântuirea,
Milioane-n lungul vremii, și-au reînnoit trăirea.

Şi deşi trecuţi din lume, au rămas, căci ei nu pier,
Viața lor străluce încă, precum soarele pe cer.

Poate ne-nsemnați odată, astăzi pilda lor domină,
Căci nici unul din aceştia, n-au vopsit peste rugină.

Un om locuia liniștit în coliba lui. Într-o noapte, însă, s-a întâmplat ceva neobișnuit. Domnul i s-a arătat și i-a cerut să facă ceva pentru El. În fața colibei lui era o stâncă mare și i-a explicat că va trebui să împingă piatra zilnic, cu toate puterile sale. Credincios, omul a împins piatra zilnic.

Mulți ani a muncit din greu, de la răsăritul la apusul soarelui, împingea din toate puterile, cu umerii proptiți pe suprafața masivă și rece a stâncii de neclinitit. În fiecare noapte bărbatul se întorcea trist și istovit în coliba lui, simțind că întreaga zi a irosit-o degeaba.

Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele, dacă vei lua aminte la înţelepciune şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; dacă vei cere înţelepciune şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul şi vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.

Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere. El dă izbândă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie. Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.

Trei rabini călătoreau cu un taxi. Primul oftează și spune: „Când mă gândesc la Dumnezeu, îmi dau seama că nu sunt mare lucru.”

Cel de-al doilea rabin îi spune primului: „Dacă tu spui asta, atunci eu ce sunt? Sunt un nimic.”

Cel de-al treilea rabin îi spune celui de-al doilea: „Dacă tu însemni nimic, atunci eu ce sunt? Mai puțin decât nimic! Sunt cel mai neînsemnat dintre cei neînsemnați.”

Annie Johnson Flint (1866-1932) a scris unele dintre cele mai inspirate cântece în care prezintă triumful adevăratei credințe în timpul încercărilor și al suferințelor. Și experiența ei pe acest pământ este o dovadă în plus.

La vârsta de 6 ani a rămas orfană de ambii părinți, iar în adolescență s-a îmbolnăvit de artrită, boală care a imobilizat-o făcându-i aproape imposibilă orice deplasare. De mic copil și-a dorit să fie o mare pianistă și s-a pregătit intens pentru a-și împlini acest vis. Însă boala i-a malformat degetele mâinii în așa mod, încât nu a mai putut nici măcar să scrie. Cu toate acestea a fost un prolific autor și compozitor creștin.

1. If the pastor does not have adequate time to be in the Word or if he chooses not to do so.

2. If the members are spending time arguing about how money should be spent.

3. If none or only a few of the key leaders are actively sharing their faith.

4. If there is no clear process of discipleship in place, just a plethora of programs and activities.

Rudolf Hoess (25.11.1900 - 16.04.1947) a fost comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz din 4 mai 1940 până în noiembrie 1943. În această perioadă, precum și în mai-iunie 1944 a condus operațiunile de exterminare a aproximativ 3.5 milioane de oameni, marea majoritate evrei. Faptele lui sunt condamnabile și nu merită nici popularizate, nici promovate. Ceea ce este însă mai puțin cunoscut despre acest personaj este modul în care a plecat dintre noi. A fost condamnat la moarte prin spânzurătoare și a fost executat în curtea lagărului, lângă un crematoriu și în fața biroului personal. La actul execuției au participat si supraviețuitori ai lagărului sau rude ale victimelor acestui om. Surprinzător a fost însă modul în care și-a primit pedeapsa: calm, liniștit, împăcat cu sine și cu Dumnezeu. Un „tâlhar de pe cruce”, în versiunea modernă.

Un american și-a vandut casa și s-a decis să plece misionar în lume. A luat banii, s-a dus cu ei la pastor și i-a zis: „Eu dau banii aceștia la biserică [o sumă substanțială] căci plec misionar, Domnul va purta de grijă.”

Omul a plecat, iar pastorul a luat banii. După câțiva ani buni, într-o duminică dimineața apare la biserică un bărbat îmbrăcat prost, neîngrijit, cu o față posomorâtă. Pastorul merge la el și îl întreabă: nu ești cumva cel care s-a înrolat misionar acum câțiva ani? Ba da! Și ai venit și mi-ai data acea sumă mare de bani pentru biserica? Da, a spus omul cu o voce stinsă? Și ce faci aici? l-a intrebat pastorul. Mi-am terminat toate resursele și am ajuns la capătul puterilor, nu mai pot să fac nimic, veni raspunsul.

„Tatăl meu era un arameu pribeag, gata să piară; s-a coborât în Egipt cu puțini inși și s-a așezat acolo pentru o vreme. Acolo, a ajuns un neam mare, puternic și mare la număr. Egiptenii ne-au chinuit, ne-au asuprit și ne-au supus la grea robie. Noi am strigat către Domnul Dumnezeul părinților noștri. Domnul ne-a auzit glasul și a văzut asuprirea, chinurile și necazurile noastre. Și Domnul ne-a scos din Egipt, cu mână tare și cu braț întins, cu arătări înfricoșătoare, cu semne și minuni. El ne-a adus în locul acesta și ne-a dat țara aceasta, țară în care curge lapte și miere. Acum, iată, aduc cele dintâi roade din roadele pământului pe care mi l-ai dat Tu, Doamne!”

Să nu răspândeşti zvonuri neadevărate. Să nu te uneşti cu cel rău, ca să faci o mărturisire mincinoasă pentru el. Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea. Să nu părtineşti pe sărac la judecată.

Dacă întâlneşti boul vrăjmaşului tău sau măgarul lui rătăcit, să i-l aduci acasă. Dacă vezi măgarul vrăjmaşului tău căzut sub povara lui, să nu treci pe lângă el, ci să-i ajuţi să ia povara de pe măgar.

Eu aş alerga la Dumnezeu, lui Dumnezeu I-aş spune necazul meu. El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr. El varsă ploaia pe pământ şi trimite apă pe câmpii. El înalţă pe cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi.

El nimiceşte planurile oamenilor vicleni, şi mâinile lor nu pot să le împlinească. El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor, şi planurile oamenilor înşelători sunt răsturnate: dau peste întuneric în mijlocul zilei, bâjbâie ziua în amiaza mare ca noaptea. Astfel, Dumnezeu ocroteşte pe cel slab împotriva ameninţărilor lor şi-l scapă din mâna celor puternici. Aşa încât nădejdea sprijină pe cel nenorocit, iar fărădelegea îşi închide gura.

John David Duty a fost un criminal condamnat la moarte și executat pe 16 dec. 2010 în statul Oklahoma, SUA. El a meritat pedeapsa primită. Istoria vieții lui este una zbuciumată. Chiar dacă viața lui nu este nicidecum un model de urmat, modul în care a plecat dintre noi este încă o dovadă a puterii mântuitoare a harului divin.

Povestea lui poate fi echivalentul modern al tâlharului de pe cruce mântuit de Domnul. Martorii participanți la execuție (avocați, fratele lui, rudele victimelor) i-au permis să le transmită un ultim mesaj. Iată-l:

Disturb us, Lord, when
We are too pleased with ourselves,
When our dreams have come true
Because we dreamed too little,
When we arrived safely
Because we sailed too close to the shore.

Disturb us, Lord, when
with the abundance of things we possess
We have lost our thirst
For the waters of life;
Having fallen in love with life,
We have ceased to dream of eternity
And in our efforts to build a new earth,
We have allowed our vision
Of the new Heaven to dim.

Ce-ți doresc eu ție... Brațele nervoase, arme de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! - Uneori trecutul trebuie reparat de prezent, alteori acesta e bine să fie uitat, dar un trecut valoros este unul care obligă prezentul.

Ce-ți doresc eu ție ... este ca lucrarea glorioasă a lui Cristos să nu fie numai o filă de istorie, ci o realitate în viața ta.

Să fii „sare și lumină”, nu o tentativă nereușită.

1. The “church” at large has forgotten that the chief end of man is to glorify God. (Rom 16:27; 1Cor 6:20; Mt 6:9; 1Cor 10:31)

2. Christians ignore most of the methods, practices and principles found in the book of Acts. (Acts 2:42,44; Acts 2:46; Acts 2:38)

3. Many treat “church” like any other social club or sports event that they might attend. (Acts 2:46; Heb 10:25; Acts 1:14)

4. We’ve made Christianity about the individual rather than the community of believers. (Rom 12:5; 1Cor 12:12; 2Tim 4:16)

5. In most “churches” the priesthood of all believers isn’t acknowledged and the role of pastor is abused. (1Pt 2:9; 1Cor 12:12; Eph 4:11-13)

Adresa mea oricui o dau cu plăcere;
O stradă, un număr, un loc în oraş;
O casă modestă cu multe unghere,
O curte cu flori, şi un dulce sălaş.

Dar alta-i adresa, v-aş spune de-ndată:
Pe strada durerii noi azi locuim,
O casă de visuri, din lut ridicată,
Cu geamuri deschise spre Ierusalim.

O dedicație tuturor celor care cu credincioșie construiesc catedralele de mâine. "Un scriitor a spus ca nicio catedrală nu va mai fi construită pentru că sunt așa de puțini oameni gata să se sacrifice în acest fel [să rămână necunoscuți]." Un video superb! Vizionare placută!

Pagină destinată studenților la cursul de Introducere în Vechiul Testament. Aici se vor regăsi principalele cerințe ale cursului și a evoluției acestuia în cursul anului școlar. Pentru început bun venit la curs și spor la învățat!